Sighetenii vor o autonomie a Maramureşului istoric

• Liviu ŞIMAN

Sighetul a fost de-a lungul timpului oraşul reşedinţă a Maramureşului istoric. Din cauza împrejurărilor istorice şi-a pierdut acest statut. Acum, în plină perioadă de criză şi pe fondul nemulţumirilor acumulate (din cauza subordonării administrativ-teritoriale faţă de Baia Mare), sighetenii iau în calcul posibilitatea ca Sighetul să redevină reşedinţa Maramureşului istoric şi să iasă de sub tutela Băii Mari. Există motive serioase care să justifice acest demers.

S-a ajuns în situaţia ca, pentru orice document, locuitorii din Sighet şi din Maramureşul istoric să fie nevoiţi să meargă în Baia Mare. Înainte de 1989, fondurile de dezvoltare erau canalizate cu predilecţie spre Baia Mare. Efectele negative ale acestei măsuri discriminatorii se resimt şi în prezent. Lucrurile nu prea s-au mai schimbat, centrul atenţiei fiind tot Baia Mare.
Fie că este vorba de aspecte birocratice, acte, fel şi fel de avize şi aprobări, permise de conducere, paşapoarte ori aspecte ce privesc asistenţa medicală de specialitate, oamenii trebuie să meargă la "împărăţie", cum plastic se exprima un sighetean, adică în Baia Mare.  Ca exemplu, amintim  lipsa unei asistenţe medicale de specialitate pentru cazuri de urgenţă, situaţie care, din nefericire, duce în continuare la pierderi de vieţi omeneşti. Orice caz mai grav este trimis în Baia Mare. Aspectul a fost pus în evidenţă, în mod dramatic, cu puţin timp în urmă, prin situaţia unui tânăr sighetean care şi-a pierdut viaţa aşteptând să fie trimis în Baia Mare, deoarece cazul îi depăşea pe medicii sigheteni. Acest caz este o consecinţă a concentrării spitalelor şi medicilor specialişti în Baia Mare. Dacă la Sighet ar fi existat un spital de urgenţă cu dotările specifice şi specialişti, acest tânăr ar fi putut fi salvat. Există în continuare riscul ca asemenea evenimente nedorite să se repete.
Un alt exemplu îl constituie viaţa culturală. Sighetul  nu a mai avut parte, în ultimul timp, cu mici excepţii, de un spectacol de teatru ori un concert mai serios. Şi cele câteva manifestări artistice au fost posibile doar cu sprijinul unor persoane private. Exemplele ar mai putea continua. Pentru a vedea cum este perceput acest aspect al dependenţei de Baia Mare, am stat de vorbă cu mai mulţi sigheteni.

• "Problema nu este separarea..."

"Problema nu este separarea, ci de a găsi instrumentele prin care, potrivit exemplelor din UE, să se creeze structuri administrative mai mari, prin care să se reducă birocraţia. Avem nevoie de o repartizare mai judicioasă a fondurilor pentru municipii", a spus ing. Ioan Mariş, coordonator de proiecte.
"Sighetu Marmaţiei a fost de-a lungul secolelor capitala Maramureşului istoric. Nu este firesc ca Baia Mare să aibă acest statut, deoarece face parte din altă zonă geografică. Când Sighetul era o aşezare, capitală a Maramureşului istoric, Baia Mare era o  localitate nesemnificativă. Nu există niciun motiv care să împiedice recăpătarea acestui statut al Sighetului. Din punct de vedere economic, acest lucru ar fi benefic. Se ştie foarte bine că suntem nevoiţi aproape pentru orice lucru să mergem în Baia Mare. Ne-am cam săturat de Baia Mare. Gândiţi-vă cât trebuie să stea pe drumuri, de exemplu, cei de la Borşa ori Poienile de sub Munte, care sunt nevoiţi să parcurgă distanţe mari pentru ceva care se poate, dacă există voinţă, să se rezolve local şi nu la Baia Mare.
Am ajuns într-o situaţie când chiar politicienii, pe care noi i-am ales să ne reprezinte şi credeam că ne vor fi alături, să se implice mai mult în soluţionarea problemelor din Baia Mare, decât să vină în sprijinul  celor care le-au promis că le vor fi alături. Ar fi tare bine ca Sighetul să redevină capitala Maramureşului istoric", a declarat Sergiu Luscalov, pensionar.

• O autonomie pe criterii administrative

"Nu putem vorbi ca formă administrativ-teritorială de un judeţ al Maramureşului istoric, ci mai degrabă de o regiune autonomă a Maramureşului istoric. Dacă, de exemplu, mergem pe ideea autonomiei Ţinutului Secuiesc, dar nu pe criterii etnice, ci pe criterii administrative, economice, sociale, putem avea o autonomie reală. Prin această autonomie tot ce se produce în zonă, impozitele, să nu mai ajungă la Bucureşti, de unde în prezent sunt repartizate pe criterii de nimeni ştiute. Bineînţeles, va rămâne un buget al statului la care se va contribui, dar nu în măsura în care se face în prezent. Din păcate, în perioada comunismului, marile investiţii s-au realizat la Baia Mare şi doar o mică parte  din acestea au rămas pentru Sighet. Politicienii ar trebui să vadă lucrurile aşa cum sunt şi în măsura în care se discută în prezent despre descentralizare, despre autonomie, să aibă în vedere şi să sprijine o autonomie reală. Este un vis de-al meu mai vechi, din perioada comunistă, când alături de colegi discutam, pe ascuns, despre autonomia Maramureşului istoric. La acel moment părea o utopie, dar în prezent există premisele înfăptuirii acestui lucru. Voi continua să militez pentru realizarea acestu deziderat", a declarat avocatul Tudor S.

• "Sunt de acord ca Sighetul să redevinăceea ce a fost odată"

"Sighetul este capitala culturală a Maramureşului istoric. Aici funcţioneză instituţii vechi încă din sec. al XIX-lea. Mă refer atât la cele instituite în timpul Imperiului Austro-Ungar, cât şi la cele instituite de puternicele mişcări ale populaţiei româneşti, în special de liderii românilor din Maramureş. Ca exemplu, aici şi nicăieri în Transilvania, la 13 decembrie 1860, se infiinţează prima societate culturală, «Asociaţiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureş», care prin instituţiile proprii create a avut un rol deosebit pentru culturalizarea şi trezirea conştiinţei naţionale a românilor din zona central europeană. După anul 1918 a existat o viaţă culturală extrem de bogată. Cred că este viabil şi binevenit demersul prin care Sighetul să redevină reşedinţa Maramureşului istoric în contextul regionalizării şi în cadrul regiunilor care se vor înfiinţa. Sighetul, Maramureşul, trebuie să-şi găsească locul propriu. Acest lucru este foarte important, deoarece, în anul 1950, când, după modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor, s-au produs o degringoladă şi o disoluţie a valorilor culturale, materiale şi spirituale a diferitelor zone incluse în această regiune, în aşa manieră încât s-a făcut o confuzie între Maramureş, Oaş, Codru etc.
Actuala structură administrativ-teritorială a reuşit, când s-au înfiinţat judeţele, în 1968, respectiv judeţul Maramureş cu reşedinţa la Baia Mare, să realizeze un complex de instituţii culturale puternice în Baia Mare, iar Sighetul a fost vitregit. Sunt de acord ca Sighetul să redevină ceea ce a fost odată, reşedinţa Maramureşului istoric", a declarat prof.dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului Sighetu Marmaţiei.