Preoţii refuză taxarea Bisericii

• Ionuţ HOROBA

În aceste zile, când toată lumea arată cu degetul înspre economia care se clatină, tot mai multe voci afirmă că ar fi oportun ca statul să impoziteze şi serviciile care se desfăşoară în cadrul Bisericii. Multă lume crede că ar fi corect şi cinstit ca şi preotului să i se poată cere bon fiscal, aşa cum ne sfătuia, de curând, premierul Emil Boc să facem cu toţii la agenţii economici.

Deocamdată, însă, chiar dacă feţele bisericeşti ar tăia chitanţă pentru serviciile oferite credincioşilor, statul nu ar percepe niciun impozit de pe urma acestor venituri. Cea mai vehementă poziţie pentru impozitarea bisericii a fost luată de către Asociaţia Secular Umanistă din România (ASUR), care a atras atenţia liderilor grupurilor parlamentare că biserica nu este trasă la răspundere în privinţa fiscalităţii. Reprezentanţii ASUR susţin că, atâta timp cât dascălii, spre exemplu, sunt puşi la zid pentru veniturile obţinute din meditaţii, ar fi un lucru firesc ca şi preoţii să fie luaţi la întrebări.
"Oficialităţile spun că orice activitate trebuie impozitată. Suntem de acord. Apar articole cu profi amendaţi că dau meditaţii. Biserica scapă de aceste probleme. Ea justifică sumele încasate de la stat prin faptul că nu are bani, că e săracă", a declarat, într-un ziar central, Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.

Reacţia oficialilor Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a fost una vehementă, spunând că scutirea de la impozitare a serviciilor religioase este necesară, pentru că multe activităţi petrecute în sânul bisericii sunt condiţionate de donaţiile credincioşilor. De asemenea, a mai fost invocat şi rolul important social şi istoric pe care biserica l-a avut în destinul poporului român. Mai precis, a fost scos în faţă principiul "când poporul este sărac, şi biserica este săracă".

"Statul ne-a dat prea puţin"

Biserica Greco-Catolică pozează în victimă în faţa posibilei impozitări din partea statului. Unii reprezentanţi ai acestui cult susţin că, timp de două decenii, această biserică s-a aflat într-o continuă reconstrucţie, în care credincioşii fideli au depus eforturi şi sacrificii să refacă ceea ce comunismul a distrus. Părintele Cristian Albu, protopop greco-catolic de Baia Mare, a mărturisit că statul a contribuit foate puţin la construcţia lăcaşelor de cult ale greco-catolicilor şi, din acest motiv, ar fi cam nedrept să pună taxe pe biserică. În acelaşi timp, părintele Cristian Albu se declară un adept al principiului că, în vremuri grele pentru cetăţenii unei ţări, şi biserica trebuie să fie solidară cu situaţiile dificile. "Trebuie să ne gândim la faptul că, timp de 20 de ani, biserica greco-catolică a depus eforturi uriaşe pentru a se reconstrui după coşmarul pe care l-a trăit sub comunism. Ar fi necinstit ca acum statul să vină să ceară, mai ales că nu a contribuit financiar cu mare lucru la eforturile noastre", a declarat părintele Cristian Albu.

"Să dea salarii decente la preoţi"

Reprezentanţii locali ai bisericii susţin că nu se poate vorbi de o impozitare a serviciilor din cadrul parohiilor decât atunci când fiecare preot va primi, din partea statului, un salariu la nivelul unui şef de post, de exemplu. Părintele Cristian Ştefan, consilier cultural în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, este de părere că ar fi incorect ca statul să ceară impozit pe banii care intră în vistieria bisericii, pentru că, în opinia dânsului, oamenii care au donat acei bani au fost deja impozitaţi. "Pentru ce să mai plătească biserica impozit la stat pe banii care îi aduc credincioşii? Asta ar însemna că s-ar lua de două ori impozit pentru aceiaşi bani. Nu înţeleg de ce se generalizează situaţia din cadrul bisericii. Lumea raportează veniturile tuturor preoţilor din ţară la cele din Bucureşti. Majoritatea preoţilor are venituri mai mult decât modeste, însă lucrul acesta nu este scos la rampă", a precizat părintele Cristian Ştefan. El a mai adăugat că un preot cu o vechime de 15 ani nu are un salariu net mai mare de 1.200 lei, iar un preot debutant primeşte o leafă de aproximativ 900 - 1.000 lei. Părintele Şefan a mai spus că, în mediul rural, un preot are, în medie, 2 - 3 înmormântări şi cam tot atâtea nunţi pe an.

Înflorirea bisericii după ’89

În cele două decenii de la căderea regimului comunist, fenomenul religios a înregistrat o dezvoltare fără precedent în ţara noastră. La ora actuală, există aproape 20.000 de lăcaşe de cult construite în toată ţara. Peste 4.000 dintre acestea au fost ridicate după Revoluţia din 1989. Nici învăţământul religios nu s-a lăsat mai prejos. Înainte de ’89, în ţară existau doar patru instituţii de învăţământ superior care scoteau aproximativ 1.000 de teologi anual. Conform site-ului hotnews.ro, în prezent există 30 de facultăţi de teologie în ţară, din care ies peste 10.000 de persoane licenţiate. "Sumele alocate cultelor, de la bugetul naţional, au crescut şi ele: de la 3 milioane de dolari anual până în 1998, la 10 milioane de dolari în 1999, 40 de milioane de euro în 2007, 100 de milioane de euro în 2008 şi tot atâtea în 2009. În toată ţara, cu precădere în oraşe, fiecare petic de pământ, spaţiu verde sau curte de bloc a fost exploatat pe principiul «biserica vine aproape de oameni»", precizează site-ul hotnews.ro.

"Să dea salarii decente la preoţi"

Reprezentanţii locali ai bisericii susţin că nu se poate vorbi de o impozitare a serviciilor din cadrul parohiilor decât atunci când fiecare preot va primi, din partea statului, un salariu la nivelul unui şef de post, de exemplu. Părintele Cristian Ştefan, consilier cultural în cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, este de părere că ar fi incorect ca statul să ceară impozit pe banii care intră în vistieria bisericii, pentru că, în opinia dânsului, oamenii care au donat acei bani au fost deja impozitaţi. "Pentru ce să mai plătească biserica impozit la stat pe banii care îi aduc credincioşii? Asta ar însemna că s-ar lua de două ori impozit pentru aceiaşi bani. Nu înţeleg de ce se generalizează situaţia din cadrul bisericii. Lumea raportează veniturile tuturor preoţilor din ţară la cele din Bucureşti. Majoritatea preoţilor are venituri mai mult decât modeste, însă lucrul acesta nu este scos la rampă", a precizat părintele Cristian Ştefan. El a mai adăugat că un preot cu o vechime de 15 ani nu are un salariu net mai mare de 1.200 lei, iar un preot debutant primeşte o leafă de aproximativ 900 - 1.000 lei. Părintele Şefan a mai spus că, în mediul rural, un preot are, în medie, 2 - 3 înmormântări şi cam tot atâtea nunţi pe an.

OPINIE LAICÄ

Botezul copiilor

• Pompiliu BLOTOR

Nefericitul accident întâmplat în Mitropolia Moldovei, când un copil a murit înecat în timpul botezului, ridică o legitimă întrebare: De ce sunt botezaţi copiii mici? Biblia spune: "Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit" (Marcu 16, 16).

"Botezul este mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu" (Petru 3, 21). Iată două argumente directe care spun că cel care se botează trebuie să aibă capacitatea de a discerne, de a alege şi de a hotărî în dreptul său. Ori copiii mici nu au această capacitate de alegere. Ei nu pot fi pentru sau "contra" a se boteza.
Faptul că altcineva, naşii, îşi asumă în dreptul lor această decizie nu are nicio bază biblică şi contravine principiului liberei voinţe cu care Creatorul l-a înzestrat pe om. Ideea că un copil se naşte vinovat de păcatul strămoşesc este iarăşi o idee nebiblică. "Sufletul care păcătuieşte acela va muri", spune Scriptura. "Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său..." (Ezechiel 18,20). Şi în justiţia omenească ni se pare nedrept ca un copil să se nască vinovat, dar în cea divină cu atât mai mult! De aceea, motivul acesta pentru botezul copiilor mici cade.
O injustiţie ni se pare că, atunci când ne-am născut, n-am fost întrebaţi: în ce epocă vrem să ne naştem, în ce naţiune, în ce palat sau în ce colibă, bărbat sau femeie, înalt sau scund, alb sau negru etc. Şi nu vom fi întrebaţi nici când şi nici în ce mod vom părăsi această lume. De aceea, ni s-a dat posibilitatea ca prin botez să alegem dacă dorim să ne "naştem" în familia lui Dumnezeu să trăim în Biserica Lui şi să ne petrecem veşnicia alături de El. "Mărturisirea unui suflet curat înaintea lui Dumnezeu" este lucrul esenţial în actul botezului. Profunzimea şi importanţa unui asemenea act nu trebuie înlocuite cu practici inventate de om.