Anul XIII - Nr. 4074 - VINERI - 03.09.2010 - ISSN 1841-2114

Religie

Data 16-07-2010 (709 voturi)   Yahoo

Pelerinajul creştin, între sfinţenie şi afaceri turistice

• Ionuţ HOROBA

Într-o accepţiune general valabilă, pelerinajul este o formă de procesiune religioasă, care se prezintă sub forma unei deplasări a unui grup de credincioşi pelerini, pe jos sau, mai nou, cu diferite mijloace de transport, la un loc declarat sfânt. Acesta poate să fie o biserică, un templu, o moschee, un munte, o fântână, un izvor, o peşteră etc. Pelerinajul se practică în toate religiile din lume, unele drumuri şi locuri de pelerinaj devenind renumite.

În România, această practică a cunoscut o dezvoltare extraordinară în ultimii ani. Cele mai cunoscute pelerinaje se fac la moaştele de sfinţi existente pe teritoriul ţării noastre sau la mănăstirile cu o anumită istorie şi tradiţie specială. Biserica învaţă că pelerinajul religios este o constantă a umanităţii. El are motivaţii multiple şi semnificaţii spirituale profunde când este trăit intens şi înţeles corect. Pelerinii sunt oameni care doresc să viziteze şi să venereze locurile sfinte, mormintele martirilor, moaştele sfinţilor, icoane făcătoare de minuni sau locuri unde trăiesc mari duhovnici renumiţi.
"Pelerinajul este un memorial-vizual al locurilor unde s-a arătat în lume iubirea şi lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni. Pelerinul vrea să atingă locul sfânt sau moaştele sfântului în care şi prin care s-a arătat prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu într-un mod deosebit de intens, pentru ca el, pelerinul, să-şi intensifice credinţa şi iubirea pentru Dumnezeu", precizează site-ul creştinortodox.ro.
În acelaşi context, învăţătura bisericească mai spune că pelerinajul este modalitatea de a depăşi confortul pur material oferit de un concediu al epocii secularizate. Se spune că un pelerin nu se aşteaptă niciodată la odihnă, la timp liber sau relaxare. 

• Îndepărtarea de sensul veritabil al pelerinajului

Astăzi, a merge într-un pelerinaj a devenit un soi de distracţie la modă pentru mulţi. Din acest motiv, unii preoţi consideră că lumea în majoritate s-a îndepărtat şi s-a rupt chiar de valorile spirituale care trebuie cultivate într-un astfel de demers. Părintele Antoniu Şaitoş, paroh greco-catolic în Ferneziu, susţine că, prin pelerinaj, omul ar trebui să nu rămână "zidit" în confortul desacralizant al epocii postmoderne. "Pelerinul trebuie să se asemene, în căutarea sa spirituală, chiar şi cu sfinţii care s-au retras în pustie pentru a se apropia mai bine de Dumnezeu", arată părintele Şaitoş. El constată, totodată, că astăzi pelerinajul a devenit o practică în care se amestecă sacrul cu profanul, ceea ce duce, inevitabil, la un turism religios, prin care se urmăreşte doar satisfacerea plăcerilor trecătoare. "Mulţi dintre cei care merg în pelerinaje, astăzi, o fac doar pentru că e «cool» să vizitezi moaştele sau mănăstirile ctitorite de Ştefan cel Mare, spre exemplu. Lumea se rupe, încet-încet, de sensul adevărat al pelerinajului şi de scopul principal al acestuia - căutarea permanentă a lui Dumnezeu", a precizat Antoniu Şaitoş.
Tot el mai spune că un pelerinaj trebuie făcut după un anumit algoritm spiritual. În primul rând, cel care vrea să meargă într-un pelerinaj trebuie să ceară binecuvântare din partea duhovnicului său, care poate să-i recomande anumite locuri de reculegere interioară, pentru vindecarea problemelor spirituale. Apoi, parcursul pelerinajului trebui ghidat în aşa fel, încât singura preocupare a pelerinului să fie doar căutarea lui Dumnezeu. În fine, ultima etapă din acest demers se referă la aplicarea şi trăirea în mod real, faţă de tine însuţi şi faţă de semeni, a ceea ce ai învăţat dintr-un pelerinaj.

• "Pelerinajul este o căutare a lui Dumnezeu"

Părintele Marius Nechita, directorul Seminarului Teologic Ortodox Baia Mare, este de părere că pelerinajul nu este o modă a secolului XXI, cum se crede uneori, acum când mijloacele de comunicare şi de transport sunt atât de diverse şi confortabile. În opinia dânsului, este un act religios asemănător oricărui alt mod de exprimare a sentimentului religios.
"Şi, totuşi, pelerinajul nu este o simplă expresie a credinţei, ci o căutare plină de sens a lui Dumnezeu, care este izvorul deplin al credinţei. Consider că pelerinajul nu este o notă caracteristică anumitor persoane, nu este o harismă a câtorva aleşi, nici lucrare academică, dar nici act superstiţios de credinţă", crede părintele Marius Nechita.

• Pelerinajul este şi o afacere

În lumea de azi, pelerinajul a căpătat, însă, şi un aspect comercial; sunt mulţi care, dincolo de regăsirea spirituală, practică acest lucru şi ca modalitate de a face bani. De la mănăstiri care oferă spre veneraţie moaşte de sfinţi, la obiecte de cult cu valoare istorică incontestabilă şi până la persoane care se ocupă cu organizarea de pelerinaje, totul se învârte, în cea mai mare parte, în jurul banilor. Mai mult decât atât, PF Daniel, Patriarhul BOR, spune că banii oferiţi de credincioşii-pelerini aşezămintelor pe care le vizitează sunt un preţ pentru ca aceştia să primească, în schimb, daruri spirituale.
"Pelerinii oferă bani sau daruri materiale bisericilor din locurile de pelerinaj, ca semn că primesc în schimb daruri spirituale, binecuvântări pentru viaţa şi activitatea lor", explică PF Daniel, citat de site-ul crestinortodox.ro.

• "Afacerile cu creştinii" sunt în pierdere

Sunt credincioşi care se ocupă de organizarea pelerinajelor la diferite obiective religioase din ţară. Familia Giurgiu din Baia Mare se ocupă de câţiva ani de asemenea lucruri. Nicu Giurgiu mărturiseşte că s-a apucat de organizat pelerinaje din dorinţa de a ajuta oamenii cu probleme spirituale să-şi găsească liniştea. Cu toate acestea, familia Giurgiu se plânge că lumea nu este interesată de aceste activităţi. "Ne-am gândit că sunt destui oameni cu probleme sufleteşti, care, prin rugăciuni la mai multe mănăstiri, şi-ar găsi liniştea sufletească de care au nevoie. Dar am constatat, cu părere de rău, că oamenii nu sunt dornici de pelerinaje", a mărturisit Nicu Giurgiu. Costul unui pelerinaj pentru mănăstirile din Moldova, de exemplu, se ridică undeva la 190 lei de persoană, preţ care include cazarea şi masa pentru 3 - 4 zile.

Noteaza articolul de mai sus - Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 (maxima)   Nota actuala (709 voturi)



Prima pagină

GLAS_001_00_1118

Şopârla cu clopoţei

Afaceristul Erli a încasat în mai multe tranşe de la Primăria Rădăuţi peste 22.000 de euro pentru a aduce la spectacolul din noaptea de Revelion 2008/2009, trupa Boney M şi pe artisul român Fuego. Cu toate că a luat banii de la administraţia locală, Erli a stricat planurile de Revelion ale rădăuţenilor. pe larg...

Sondaj 

Curs valutar - 06/09/10

Euro EUR = 4.2796 RON
USD USD = 3.3328 RON
CHF CHF = 3.2808 RON

Publicitate




Parcuri de distractii, gonflabile, locuri de joaca modulare, de lemn si de plastic

Tzontzo club petreceri pentru copii